Sfantul Dumitru – superstitii si datini in aceasta zi de sarbatoare

Sfantul Dumitru superstitii si datini in aceasta zi de sarbatoare Servicii Funerare NON STOP Bucuresti Ilfov Adysim

O sarbatoare intampinata cu pomene si colaci, cu hramuri rasunatoare mai ales – Sfantul Dumitru se pastreaza si se sarbatoreste an de an in anotimpul toamna. Aceasta marcheaza ultima sarbatoare de mare importanta a sezonului.

Nu demult Biserica Ortodoxa Romana a praznuit hranul Sfintei Parascheva. Ne pregatim pentru a-l sarbatori pe acest sfant, in data de 26 octombrie, zi care marcheaza inceputul iernii, dupa superstitiile pastorale.

Sfantul Dumitru si ce se intampla in ziua in care este sarbatorit

Specifice sarbatorii sunt focurile vii, savarsite in ajun de Samedru, un obicei spectaculos de altfel. Astfel, se tine „focul lui Samedru”, dupa cum sunt obisnuiti cei din anumite zone ale tarii. Care este semnificatia acestuia? Ei bine, focurile aprinse pe dealuri pot avea conotatii diferite. Peste ele sar copiii in ideea de a fi sanatosi, dar si tinerii pentru a se casatori.

Dupa traditie, acei care vor sari peste flacari stiu ca in anul urmator vor avea parte de sanatate si ca necazurile ii vor ocoli, precum si bolile sau nenorocirile. Prin foc totodata se alunga fiarele. Desigur ca nu poti fi trecute cu vederea puterile roditoare ale acestuia, un motiv mai frecvent pentru care oamenii pastreaza acest obicei. Ulterior, carbunii si cenusa rezultate se arunca peste gradini.

Si nu ar fi traditia completa daca nu ar intra in obicei si impartirea de nuci, covrigi, struguri, paine, prune uscate si mere celor care au trecut proba de foc. De obicei femeile in etate sunt cele care le impart participantilor.

Este si ziua in care in biserici se pomenesc cei trecuti in nefiinta, in care se da pomana de Samedru – traditionala coliva, alaturi de colacii ce au forma de cruce.

Cine era Samedru?

Potrivit traditiei, acesta era cunoscut ca patronul pastorilor. Acesta la randul sau adauga un obicei stravechi in randul superstitiilor – era specific zonei Moldovei, dar se pastreaza si in prezent. Rolul este de a preconiza cum va fi iarna ce urmeaza. Cojocul pastorilor este asezat in mijlocul oilor, pe locul de pasunat, urmarind care este oaia ce se aseaza pe el. In cazul in care acesta are lana neagra, se anunta o iarna blanda. Cand lana oii este insa alba, iarna va fi una apriga, nemiloasa.

De asemenea, o datina a celor de dinainte, referitoare la preconizarile cu privire la vreme, se referea la temperaturile din dimineata de Sfantul Dumitriu, cand erau scoase oile la pascut. Daca prima oaie alba ar fi mers spre sud, atunci iarna ar fi fost una dificila. In schimb, o oaie neagra care s-ar fi indreptat spre nord ar fi insemnat o iarna usoara.

De ziua Izvoratorului de mir, in sarbatoarea Sfantului Dumitriu, se practica si alte obiceiuri deosebite, diferite in fiecare regiune a tarii.

Specific in zona Bucovinei este ca dupa Samedru sa nu se mai semene usturoiul, pentru ca in anul anterior asta ar aduce numai pagube. De asemenea, in regiunea Olteniei, se crede ca respectarea sarbatorii aduce dupa sine protectie, tinand la distanta primejdiile si necazurile. In principal, cei care locuiau in mediul rural obisnuiau sa pastreze astfe de superstitii in ideea de a tine lupii la distanta de animalele din gospodarie.

Este totodata ziua in care gospodarii taie coama cailor tineri, pentru a creste mai frumoasa pe viitor. Cu toate acestea, stim ca in zilele de sarbatoare nu se foloseste piaptanul pentru ca asta ar putea sa atraga primejdii.

Dupa credinta populara, insa dintr-o perspectiva mai putin crestineasca, in sarbatoarea de Sfantul Dumitru se incheie socoteli ce au deja vechime. In ce masura sunt acestea un reper pentru aceasta zi, fiecare poate sa concluzioneze. E de preferat insa a ne raporta la insemnatatea crestineasca a acestei sarbatori.